luni, 30 iunie 2025

Domnul Iisus și mama Lui - Natura lor umană și lipsa păcatului personal (schiță comparativă) / Lord Jesus and His Mother - Their human nature and sinlessness (comparative outline)

 


Domnul Iisus Hristos (conceput fără prihană):

- a avut o natură umană (1) prelapsariană, dar a avut un corp uman real, ca toți oamenii (înainte de a Se întrupa, Domnul a ales prin propria voință ca trupul Său să fie stricăcios)
- nu a moștenit urmările păcatului originar/strămoșesc, deci nu era necesar să moară, dar a ales să moară (nu a avut o natură păcătoasă)
- a fost ispitit doar din exterior, dar nu ar fi putut păcătui, deci n-a avut nici măcar un gând rău, și a învins orice ispită prin puterea Sa dumnezeiască (nu a comis niciun păcat personal)
- a experimentat (2) patimile nevinovate prin propria voință și nu a fost necesar să respingă nicio patimă vinovată, pentru că acelea acționau doar din exterior asupra Sa


Pururea Fecioara Maria, Maica Domnului:

- a avut o natură umană (3) postlapsariană și, desigur, a avut un corp uman real (supus în mod necesar stricăciunii, adică nu a ales această stare)
- a moștenit urmările păcatului strămoșesc (singurul păcat pe care l-a "avut", deși nu l-a făcut ea, deci nu a fost vinovată pentru acel păcat, precum niciunul dintre ceilalți oameni, cu excepția lui Adam) / a fost necesar să moară (a avut o natură păcătoasă)
- a fost ispitită atât din exterior, cât și din interior, prin constrângere, și ar fi putut păcătui, dar nu a cedat niciunui gând rău și a învins toate ispitele prin credința sa în Dumnezeu, Tatăl, Fiul Lui și al ei, și în Duhul Sfânt, adică prin puterea Lor dumnezeiască (nu a comis niciun păcat personal)
- a experimentat patimile nevinovate în mod necesar, adică nu a ales acest lucru, dar și-a depărtat mintea într-o clipă de la fiecare patimă vinovată, prin credința ei în Dumnezeu, Tatăl, Fiul Lui și al ei, și în Duhul Sfânt, adică prin puterea Lor dumnezeiască

Înțelesuri ale unor termeni:

(1/3) prelapsarian / postlapsarian = înainte (pre-) de Cădere (lapsum), respectiv înainte ca Adam să săvârșească păcatul strămoșesc / după (post-) Cădere
(2) patimi nevinovate = patimi prin care oamenii n-ar putea alege să nu treacă, care au apărut după Cădere și nu sunt în ele însele păcătoase, dar pot duce la păcat, dacă nu sunt controlate cu o minte iluminată și o voință puternică (foame, sete, oboseală, somn, plâns, suferință, agonie, teamă, moarte etc.)

Din "Viața Fecioarei", de Maxim Mărturisitorul (prima jumătate a secolului al VII-lea d. Hr.):

Par. 23: Căci ea [Maria] era complet nefamiliarizată nu numai cu responsabilitățile căsătoriei, ci și cu dorința poftei, deoarece fusese formată de la început în deplină sfințenie și puritate a sufletului și a trupului. Și niciun fel de dorință de patimă nu intrase în inima și mintea ei, astfel că, în această privință, ea era mai mare și mai înălțată decât întregul neam omenesc (din care face parte, explicație adăugată).
Par. 53: Astfel, Simeon mai spune despre Sfânta Fecioară Maria: "Şi prin sufletul tău va trece sabie, ca să se descopere gândurile din multe inimi." Prin aceasta, el indică faptul că, după durerea și îndoiala care s-au abătut asupra ucenicilor la Răstignirea Domnului și care au lovit inima preacuratei Maria ca un fulger, imediat, într-o clipă, vindecarea și mângâierea au fost aduse de Domnul, care le-a întărit inimile prin credința ei, astfel încât tăria ei s-a arătat evidentă.

* * * * * * *

Lord Jesus Christ (immaculately conceived):

- had a (1) prelapsarian human nature but still had a real human body, like any of the humans (before His Incarnation, the Lord voluntarily chose for His body to be subject to corruption and death)
- did not inherit the effects of the original/ancestral sin, so did not have to die by necessity but chose to go through death (had no sin nature)
- was only externally tempted but could not have sinned, so He had no wrong thought and overcame every temptation by His own divine power (had no personal sin)
- experienced the (2) blameless passions voluntarily and did not have to turn His mind away from any guilty ones, because they acted only externally towards Him


Ever-Virgin Mary, the Mother of the Lord:

- had a (3) postlapsarian human nature and, obviously, had a real human body (subject to corruption by necessity, respectively a state which she did not chose by herself)
- inherited the effects of the original sin (the only sin she "had", though she didn't commit it herself, so she had no guilt about it, like neither of the other humans, except of Adam) / had to die by necessity (had sin nature)
- was externally and internally tempted, by constraint, and could have sinned, but did not succumb to any wrong thought and overcame every temptation by having faith in God, the Father, His and her Son, and the Holy Spirit, that is through Their divine power (had no personal sin)
- experienced the blameless passions by necessity but turned her mind away in an instant from every guilty one by having faith in God, the Father, His and her Son, and the Holy Spirit, that is through Their divine power

Terms' Definitions:

(1/3) prelapsarian / postlapsarian = before (pre-) the Fall (lapsum), respectively before Adam committing the original/ancestral sin / after (post-) the Fall
(2) blameless passions = passions humans could not choose not to go through, that arose after the Fall and are not in themselves sinful, but can lead to sin if not controlled by an illumined mind and a strengthened will (hunger, thirst, fatigue, sleep, weeping, suffering, agony, fear, death, etc.)

From "The Life of the Virgin", by Maximus the Confessor (first half of the 7th century AD):

Par. 23:  For she [Mary] was completely unfamiliar not only with the affairs of marriage but also with the desire of lust, as she was trained from the beginning in complete holiness and purity of soul and body. And no desire of passion at all had come into her heart and mind, and in this regard, she was greater and more exalted than all human nature (she belonged to, added explanation).
Par. 53:  Thus Simeon also says about the Holy Virgin Mary, "And a sword will pierce your own soul, to the end that thoughts from many hearts may be revealed." By this, he indicates that after the grief and doubt that came upon the disciples at the Crucifixion of the Lord and struck the heart of the immaculate Mary like lightning, immediately, in an instant, healing and consolation were introduced by the Lord, who strengthened their hearts by her faith, so that her fortitude was made manifest.